asitentii

Prin coridoare lungi și reci,
Se văd mereu pași hotărâți,
Halate albe, inimi calde,
De oameni buni și dăruiți.
Acolo unde-i teamă multă,
Și unde lacrimile dor,
Aduceți liniște și forță,
Și-un strop de soare tuturor.
Halate albe, suflete curate,
Lumini aprinse-n nopți întunecate,
Cu grijă, dragoste și profesionalism,
Scrieți în fiecare zi adevărat eroism.
Halate albe, simbol de speranță vie,
De compasiune, respect și omenie,
Când viața pune sufletul la încercare,
Sunteți răspunsul plin de alinare.
Un zâmbet dat la timpul potrivit,
O mână întinsă cu răbdare,
Pot face inima să creadă iar
În vindecare și în soare.
Nu căutați aplauze sau faimă,
Nici drumuri simple de urmat,
Ci alegeți zilnic să fiți aproape
De omul care are nevoie de ajutor.
Halate albe, suflete curate,
Lumini aprinse-n nopți întunecate,
Cu grijă, dragoste și profesionalism,
Scrieți în fiecare zi adevărat eroism.
Halate albe, simbol de speranță vie,
De compasiune, respect și omenie,
Când viața pune sufletul la încercare,
Sunteți răspunsul plin de alinare.

Sub albul simplu al uniformei,
Se ascund curaj și bunătate,
Mii de povești, mii de destine,
Purtate cu demnitate.

Halate albe, îngeri printre oameni,
Cu suflete puternice și mâini ce nu se tem,
Prin dăruire și iubire necondiționată,
Faceți lumea mai frumoasă, zi de zi, încă o dată.
Halate albe, respectul nostru-l purtați,
Pentru toate viețile pe care le ajutați,
Iar în fiecare inimă pe care o atingeți ușor,
Rămâne recunoștința și ecoul faptelor voastre de dor.