Esti încă aici

Iacob și Mariana, două suflete legate,
Au trecut prin furtuni, prin zile grele, uitate.
Viața n-a fost blândă, dar mâinile lor
Au ținut iubirea vie, mai presus de orice dor.

Din dragostea lor s-a născut Darian,
Un copil cu ochii plini de cer și de elan.
Și-n fiecare pas, în fiecare vis,
Era un tată mândru, chiar și când era obosit.

Pre-refren
Apoi cerul te-a chemat prea devreme,
Și lumea s-a oprit într-o durere.

Refren
Iacob, ai plecat, dar n-ai plecat din noi,
Ești în fiecare lacrimă, în fiecare „apoi”.
În inima Marianei, în sufletul rănit,
În Darian, copilul tău iubit.

Ne e dor de tine, ne e dor nespus,
Ne-am dori să fii aici, să ne ții de sus.
Chiar dacă ești în cer, departe de glas,
Tu ești iubirea care n-a rămas în trecut, ci-n pas.

Versul 2
Mariana te caută în liniștea de seară,
Într-un gând, într-o poză, într-o rugăciune rară.
A iubit un bărbat frumos, puternic și bun,
Și-l va iubi mereu, sub orice cer, sub orice drum.

Darian a crescut cu dorul tăcut,
Dar poartă în el tot ce i-ai lăsat avut.
Iar Larisa, nora, cu suflet curat,
A fost lumină când totul părea înnorat.

Pre-refren
M-au ținut de mână când nu mai puteam,
Și datorită lor, încă respir, încă sper, încă am.

Refren
Iacob, ai plecat, dar n-ai plecat din noi,
Te rostim în rugăciuni, în „te iubesc” spus apoi.
Copilul tău și Larisa m-au ridicat din greu,
Și prin ei te simt aproape, nu pierdut, nu doar al meu.

Bridge
Dacă ne vezi de sus, să știi că încercăm,
Să trăim frumos, așa cum ne învățai.
Să nu ne frângem, chiar dacă doare,
Să fim o familie, chiar și fără aripile tale.

Refren final
Ne e dor de tine, Iacob drag,
Ne lipsești în fiecare prag.
Și ne-am dori din tot ce suntem noi,
Să fii lângă noi, măcar pentru un „apoi”.

Outro
Până ne-om revedea, într-o zi senină,
Trăiești în inimă, nu doar în lumină.