가사
[Vers 1]
Cu o pușcă încărcată-n mână, mă grăbesc
Locul ăsta parcă începe să tremure-n exces
Pașii mei se pierd, dar nu mă mai opresc
Simt că timpul fuge, dar nu-l mai înțeleg
[Pre-refren]
Ceva nu e bine, aerul e greu
Respir tot mai rar, dar nu pot să zic „nu”
[Refren]
Ceasul continuă să ticăie
Făcându-mi inima să bată mai repede
Ceasul continuă să ticăie
Continuând la nesfârșit, nu se oprește
Ceasul continuă să ticăie
În micul spațiu dintre sfârșit și început
Și nu pot să scap de el, nu pot, nu pot
⸻
[Vers 2]
Umbrele se mișcă, parcă prind viață
Tot ce știam ieri azi nu mai are față
Mă uit în jur, dar nu mai recunosc
Drumul meu devine tot mai întunecos
[Pre-refren]
Și tot ce aud e doar un ecou
Care-mi spune încet: „Nu ești erou…”
⸻
[Refren]
Ceasul continuă să ticăie
Făcându-mi inima să bată mai repede
Ceasul continuă să ticăie
Continuând la nesfârșit, nu se oprește
Ceasul continuă să ticăie
În micul spațiu dintre sfârșit și început
Și nu pot să scap de el, nu pot, nu pot
⸻
[Bridge]
Încet… încet… totul se rupe
Timpul nu iartă, nu cere scuze
Între o clipă și un infinit
Simt că deja m-am rătăcit
⸻
[Outro]
Ceasul continuă să ticăie…
Și eu alerg… dar unde mai e?
Cu o pușcă încărcată-n mână, mă grăbesc
Locul ăsta parcă începe să tremure-n exces
Pașii mei se pierd, dar nu mă mai opresc
Simt că timpul fuge, dar nu-l mai înțeleg
[Pre-refren]
Ceva nu e bine, aerul e greu
Respir tot mai rar, dar nu pot să zic „nu”
[Refren]
Ceasul continuă să ticăie
Făcându-mi inima să bată mai repede
Ceasul continuă să ticăie
Continuând la nesfârșit, nu se oprește
Ceasul continuă să ticăie
În micul spațiu dintre sfârșit și început
Și nu pot să scap de el, nu pot, nu pot
⸻
[Vers 2]
Umbrele se mișcă, parcă prind viață
Tot ce știam ieri azi nu mai are față
Mă uit în jur, dar nu mai recunosc
Drumul meu devine tot mai întunecos
[Pre-refren]
Și tot ce aud e doar un ecou
Care-mi spune încet: „Nu ești erou…”
⸻
[Refren]
Ceasul continuă să ticăie
Făcându-mi inima să bată mai repede
Ceasul continuă să ticăie
Continuând la nesfârșit, nu se oprește
Ceasul continuă să ticăie
În micul spațiu dintre sfârșit și început
Și nu pot să scap de el, nu pot, nu pot
⸻
[Bridge]
Încet… încet… totul se rupe
Timpul nu iartă, nu cere scuze
Între o clipă și un infinit
Simt că deja m-am rătăcit
⸻
[Outro]
Ceasul continuă să ticăie…
Și eu alerg… dar unde mai e?